Trandafirului Eco… moartea este ultima sa gaselnita!

O stire face furori de cateva zile pe internet! Cu surle si trambite se anunta moartea lui! Fel si fel de intrigi si nu in ultimul rand acele vorbe rostite de marele scriitor cu privire la retelele de socializare si la utilizatorii capsomani de pe ele apar la lumina si denunta mai abitir moartea. O societate bazata pe progres si consecintele aparitiei acestui gen de comunicare in masa vine sa intareasca concluzia, moartea nu a putut fi invinsa de imaginatia autorului. Acel element care a schimbat vanatorul in presupusa victima si vanatul in regele expresiei scrise. Da, circula vestea mortii si se propaga incat toata lumea are impresia ca stirea este veridica si ca monstrul sacru al literaturii contemporane chiar a murit! Sa fie asa? Numele trandafirului, acel roman, ancheta, care din istorie a scos la lumina mitul, pare ca vine acum la sfarsit de drum sa pecetluiasca intentia scriitorului, Adso semnaleaza greseli, Eco a plecat printre ei sa verifice! Pe masura ce povestea evolueaza, moartea apare firesc in fata cititorului. Nici macar calugarii adevaratei povestiri nu sunt salvati de rationamentul logic in care traieste fabuloasa carte! Emblematica problema este data de Maria Sa Umberto, acel italian care din spusele internautilor a decis sa ne paraseasca! A decis el sau nu, asta ramane de vazut. Este real sau doar o alta frantura din imaginatia datatoare de scrieri valoroase ale autorului? Wiliam refuza sa accepte ca motiv al crimelor simpla posedare demonica, spun cei care au citit cartea, ca doar asta scrie in ea! Wiliam incearca si reuseste sa demonstreze ca, de fapt, criminalii sunt oameni reali, care dosesc faptele in asa fel incat totul sa para ceva fantastic, supranatural, ceva venit pe pamant prin intermediul demonilor!

Umberto-Econun-gostergebilim-anlayisi

Simpla folosire a logicii nu este suficienta, el, Umberto Eco, are mult mai mult de aratat. Mai are inca acel nerv care-i poarta cartile pe val! Nu are cum sa renunte acum la toata povestioara asta! Sunt prea multe societati secrete care abia asteapta sa fie descoperite in scrierile lui. Probabil asta este si motivul… probabil moartea pare mult mai veridica daca vorbim de un om de 84 de ani! Cat de simplu ai crezut ca ne pacalesti, domnule scriitor? Cum ti-ai imaginat ca noi suntem atat de naivi, incat sa credem ca tu esti muritor? Poate era mai simplu daca nu urlai la gloata de internauti care se cred purtatori de adevar absolut! Acum ei cred ca au scapat, isi imagineaza ca au invins! Inclin sa cred ca nu aveai nevoie de asemenea retragere! Poate reusesti sa te intorci din drumul tau, Marti este ultima zi, este ziua in care fara ochi ai decis ca trebuie sa te prezinti in fata noastra intr-o mantie care sa ne aduca lacrimi pe chip! Eu tot nu cred, tu pentru mine esti nemuritor, Eco draga! Minciunile astea de pe net care-mi strica zilele! Intriga asta bolanva care ma determina sa gandesc la felul in care te-au judecat! Imaginatia de care ai dat dovada si miile de randuri pe care ni le-ai lasat spre delectarea noastra, a celor care inca mai citesc! Da, Eco, mie mi-au placut umorul si ironia la care ai supus subiectele tale! Tintele au fost atinse mereu! Filozof, scriitor, publicist si semiotician… cam greu de egalat asemenea om de catre contemporanii lui! A murit? Este o falsa impresie, el doar deschide un alt capitol pentru noi, probabil acum, cand pana lui se odihneste, alte MILIOANE de randuri ies la lumina inspirate de el… moartea este ultima sa gaselnita!

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s