La portul „DOR”, romanilor!

Acolo, undeva in zarea nevazuta, ai lasat acel locsor al tau! Te-ai suit in barca vietii si nu ai bagat de seama cum nisipul fin a oftat! Ai stabilit de la-nceput tinta, ai planificat totul cu lux de amanunt, ziceai. Acolo, ai tai te-au sprijinit tacit! Cu suferinta-n suflet, te-au cocotat intr-un tablou, pe un perete, la vedere… la revedere!

Romania si-a cunoscut libertatea si lacrima! Revolutia din 89 a adus cu ea dreptul romanului la libera circulatie. Himera aceasta avea sa transforme radical tot ce cunosteam pana in acel punct. Libertatea oferita pe tava avea pretul lipit intr-un loc greu de vazut si reteta era ticluita in litere minuscule printr-o descriere stufoasa si greu descifrabila. Incepea acel sunteti liberi, fratilor, iar libertatea era, in fapt, un gen de sclavie moderna. Stiti cu totii cum a fost si nu o sa insist pe subiect, deoarece fiecare are viata lui, iar eu nu am intentia sa modific realitatea nimanui. De a fost bine sau rau, voi stiti, probabil fiecare dupa capacitate! Cine ati fi, oriunde v-ati afla, dorul nu va iarta! Pentru cei ce v-au facut, durerea ramane imensa, pentru noi, maturi in pribegie, au construit La portul DOR, romanilor! Monumentala institutie isi pune amprenta, din pacate, pe toate generatiile! Vad copii crescand departe de parinti, familii destramate si lupte intre fosti…! A aparut, ca din neant, o societate divizata, ne faleam cu ospitalitatea romanului si ne-am transformat in mare parte in musafiri! Am exportat materie cenusie si am pastrat la san cenusa! Umblam prin lume si dam plus de valoare strainatatii, dar uitam carui neam apartinem, ne mai vedem din cand in cand cu ai nostri si lacrimam. Sau nu-i asa?

967169_373670796071008_262486030_o

Harnici si isteti, un popor care in esenta are istorie, are limba, are identitate… O natie care nu renunta cu una, cu doua si care stie sa spuna azi TE IUBESC in toate limbile pamnatului! Un filon de aur care a iesit din adancul suferintei noastre si s-a revarsat peste o lume-ntreaga. Huliti de gurile rele, dar folositi la construirea bunastarii altor natii! Mulsi si acasa, si pe afara! Furati si-n ograda, si in lumea cea mare! Rabdarea e tot ce da pe afara! La portul DOR, romanilor...in acest port marinarul si-a vandut barca! Tu pe unde esti? Ti-e dor? Ai portul tau, se cheama DOR? Pacat, romanilor…

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s